Când eşti atras domeniu lumea te cataloghează, în funcţie de implicarea ta, în pasionat, colecţionar sau maniac. Ştiu acest lucru fiindcă şi eu sunt în această situaţie fiind colecţionar de ceasuri. Toată lumea ştie de această pasiune a mea şi toţi ştiu că pot fi uşor şantajat cu un ceas 😛 şi nu mă refer aici la vreun Rolex sau Citizen de mii de euro ci la un simplu ceas vechi (nefuncţionabil de multe ori). Unii mă numesc maniac, alţii pasionat sau colecţionar, diferenţa fiind făcută doar de criteriile şi standardele fiecăruia dintre ei. Adevărul este că m-am trezit colecţionar fără voia mea, au fost suficiente câteva călătorii de unde mi-am luat ca suvenir un ceas şi cu ce mai aveam eu prin casă, s-a făcut deja de o mini-colecţie de ceasuri. A urmat etapa a doua, documentarea orologeră, adică ai fi un colecţionar de toată jena dacă nu ai habar despre ceea ce colecţionezi, adică degeaba ai tablouri de Ştefan Luchian şi nu şti că „Ulcică cu Anemone” nu este un afiş pentru vreo florărie online. Cine ştie poate şi locaţia mea (Ploieşti), în oraşul cu Muzeul Ceasului a contribuit la această pasiune a mea. Poate că nu ştiu datele de înfiinţare a tuturor companiilor orologere, dar ştiu cu siguranţă că nu ai cum să cumperi un ceas fabricat la Arad în perioada interbelică atâta timp cât fabrica a fost înfiinţată în 1951, fiindcă vă asigur că oline-ul este plin de persoane dubioase gata oricând să profite de pasiunea ta şi mai ales de necunoaşterea ta în domeniul în care te dai fin cunoscător. Colecţiile şi arta colecţionării este la îndemâna oricui dar nu este pentru toată lumea. Spun asta deoarece degeaba ai potenţă financiară, disponibilitate şi pornire dacă nu ai pasiune ! Fiindcă o colecţie se face cu suflet şi pasiune şi de aceea nu este niciodată de vânzare fiindcă pui suflet într-o colecţie şi (aşa se spune) „Sufletul NU este de vânzare!”. Când eşti colecţionar pasionat donaţiile vor veni de unde te aştepţi mai puţin, eu unul am primit ceasuri de la oameni pe care i-am cunoscut numai online. Atunci când eşti pasionat şi cunoscător în ale orologeriei lumea se simte datoare (!!!), să-ţi dea ţie ceasul pe care l-a găsit într-un dulap în casa bunicilor. Partea cea mai grea pentru un colecţionar de ceasuri este restaurarea, reparaţiile şi întreţinerea, fiindcă sunt FOARTE PUŢINI ceasornicari care se încumetă să-ţi repare un ceas Precizia Arad din 1954 şi atunci când îl găseşti costurile de reparare depăşesc cu mult suma pe care tu te gândisei iniţial s-o achiţi. Asta fiindcă (îţi dai şi tu seama !!!), nu se mai fabrică de decenii piese pentru acel model de ceas iar pentru reparaţia, ca la carte, trebuie făcută o comandă undeva şi nicidecum nu ai să găseşti piesa respectivă la hypermarket. Aşa că încetează să te vaiţi atâta şi mândreşte-te că ai o colecţie de ceasuri invidiată de toată lumea şi că, de la un an la altul, aceasta devine tot mai valoroasă. Colecţionarea de ceasuri pentru mine este un hobby o pasiune şi manie adică o modalitate de exprimare a respectului faţă de ceea ce înaintaşii noştri au creat iar noi nu am apreciat asta la momentul respectiv !!!
