Merita Citit

How to fuck* a business în România 2017

Un site de anunțuri e acuzat de proxenetism pentru că a publicat oferte de sex pe bani. În SUA, unde prostituția e ilegală, site-ul nu pățește nimic. În România, unde prostituția nu e incriminată, site-ul e hărțuit de doi ani prin tribunale. CEDO și Curtea Supremă a SUA consideră că libertatea de exprimare e mai presus de orice pudibonderie. După ce au cenzurat până și dicționarele de argou, autoritățile române sunt decise să ne transforme într-o nație care se înmulțește numai prin masaj neprotejat, cu finalizare. La mulți ani de ziua presei și a libertății de exprimare!

Anul trecut, de ziua mondială a libertății presei, vă povesteam de singurul ziar din România acuzat de proxenetism – anuntul.ro – și de decizia controversată a unui judecător de a interzice o rubrică din acel ziar, ca urmare a acestei acuzații. Unii au strigat cenzură!, alții au tăcut cu subînțeles, că nu e totuși normal să se facă reclamă la prostituție, chiar dacă n-o mai incriminează Codul penal, că bunele moravuri, că soțietatea, că prințipurile…

A mai trecut un an și nu s-a schimbat nimic: niște procurori vor în continuare să închidă un site și pe redactorul lui șef pentru proxenetism, niște judecători tot cântăresc probele, ziarul nu mai publică deja de doi ani de zile anunțurile de sex pe bani pentru care a fost acuzat, chiar dacă astfel își pierde un sfert din cifra de afaceri. Între timp, piața anunțurilor de acest fel a explodat pe alte site-uri din România și din lume. Prostituția merge mai departe, justiția bate pasul pe loc.

      Pentru cine a lipsit din localitate în ultimii doi ani, cazul este următorul:

 

  • – Aprilie 2015 – Anuntul Telefonic e acuzat de proxenetism, alături de alte 43 de persoane (redactorul șef al ziarului, patroni de saloane de masaj, proprietari de apartamente închiriate pentru saloane, femei de serviciu sau secretare care lucrau pentru prostituate), îi e interzisă rubrica „Ea caută partener” de la secţiunea Matrimoniale și îi sunt confiscate aproape 4 milioane de lei, echivalentul a peste 550.000 de anunțuri ce conțineau cuvântul incriminat sex, publicate în intervalul anchetat 2013-2015.
  • – Șase luni mai târziu, judecătorul de cameră preliminară ridică interdicţia, însă patronii ziarului decid să nu repună rubrica pe site până când nu se lămureşte legalitatea ei. Din punctul lor de vedere această rubrică a fost întotdeauna legală, cât timp nu exista nicio lege care să o interzică si pana se lamureste legalitatea ei in Romania.
  • – Ianuarie 2016, judecătorul de cameră preliminară decide să întoarcă dosarul la parchet, pe motiv că e insuficient instrumentat, nu demonstrează acuzația de proxenetism adusă ziarului și nici pe cea de abuz în serviciu adusă redactorului său șef.
  • – Noiembrie 2016, parchetul retrimite dosarul în instanță, cu mici schimbări de abordare a problemei, adică în esență îl acuză și pe redactorul șef de proxenetism, dacă n-a reușit să convingă cu abuzul în serviciu.
  • – Aprilie 2017, judecătorul de cameră preliminară tot nu e convins de probatoriu și cere lămuriri parchetului despre acuzațiile aduse Anunțul.ro și redactorului său șef.
  • – Pentru prinderea și acuzarea celor 44 a muncit o secție de poliție timp de doi ani, iar statul a cheltuit un milion de lei. Aceste cheltuieli ar trebui individualizate, adică împărțite pe fiecare acuzat din dosar, lucru pe care procurorul nu l-a făcut, deci încă un motiv pentru judecător să ceară lămuriri: cine și cât plătește?
  • – Procesul propriu-zis nu a început nici azi, la doi ani de la aducerea dosarului în fața unui judecător el nu a depășit faza camerei preliminare, procedură care în mod normal nu ar trebui să depășească 60 de zile.

După cum vă spuneam și anul trecut, dilema asta morală a sprijinirii prostituției prin publicitate online nu e mioritică și nici de ieri de azi. Internetul a schimbat radical raporturile dintre prostituate, pești și clienți, mutând fenomenul (80% zic unele studii) din stradă în apartamente. Ceea ce aparent mulțumește opinia publică, pentru că prezența fetelor pe străzi nu-i mai lezează ochiul sensibil. Totuși, dacă s-au mutat la apartament, fetele trebuie cumva să-și facă cunoscută oferta, așa s-au născut anunțurile de mică publicitate deocheate.

Lumea bună a traversat deja etapa asta în care ne zbatem noi de doi ani, unele site-uri populare și-au închis rubricile care scandalizau opinia publică, alte site-uri le-au luat locul și nimic nu s-a schimbat. Prostituția, surprinzător, continuă să existe. În lume sunt mii de site-uri specializate în publicitate de servicii pentru adulți, iar de câțiva ani a apărut (în Germania) chiar și o aplicație online care îți recomandă prostituate în apropiere de tine, dacă te lași localizat de GPS. Marile site-uri de profil sunt și ele structurate pe continente, țări și orașe, ceea ce oferă o imagine globală a fenomenului care face să pălească mica noastră anchetă dâmbovițeană, cu pretenții de asanare morală a societății.

costume

Cazurile Craiglist și Backpage

În SUA, primul care a avut soarta Anunțul.ro a fost Craiglist.org, care a fost presat de public (chipurile), dar mai ales de procurori, să cenzureze apoi să renunțe definitiv, în 2010, la rubricile cu anunțuri din SUA destinate adulților, pe motiv că încurajau prostituția (anunțuri din restul lumii sunt în continuare pe site). În SUA prostituția e ilegală, cu excepția statului Nevada. Legal site-ul nu putea fi incriminat pentru anunțurile pe care le publica. SUA are din 1996 o lege care se numește Communications Decency Act, care zice că platformele online nu sunt răspunzătoare pentru conținutul pe care îl publică alții pe ele. Craiglist câștiga 44 de milioane de dolari din anunțuri pentru adulți (sursa), iar banii ăștia s-au mutat, firesc, pe alte site-uri.

De exemplu pe site-ul Backpage.com, care are anunțuri aproape din toată lumea, inclusiv din România. Backpage tocmai a fost achitat de o curte din California de acuzația că ar fi contribuit la forțarea unor femei să se prostitueze, prin publicarea unor anunțuri. Curtea a decis că nu site-ul le-a traficat pe femei, ci peștii care au plătit și publicat anunțurile în sine, prin urmare site-ul a fost exonerat. În speță a fost sesizată chiar și Curtea Supremă de Justiție, să se pronunțe asupra Communications Decency Act (CDA). Curtea supremă a decis în ianuarie 2017 că susține decizia curții californiene în privința Backpage și nu se va pronunța asupra legii. Cazul nu se oprește aici, doi senatori au făcut un raport și plănuiesc o audiere și o punere la zid a reprezentanților Backpage, printre altele pentru că ar fi implementat un mod de a cenzura anunțurile după cuvinte cheie, adică ceea ce în cazul Anunțul.ro cereau chiar procurorii în primul dosar. Pe rețeta „dacă nu ar fi fost cu poze și limbaj explicit nu se lua nimeni de voi!”

Susținătorii Craiglist și Backpage consideră că e absurd să condamni sau să închizi exact acele canale oficiale prin care eventualele acte ilegale de trafic de copii sau de femei pot fi interceptate și anihilate de autorități. De altfel și în România spunea același lucru Comisarul sef de poliție Marius Negrescu, cum că anunțurile astea îi ajută pe anchetatori să destructureze rețele de traficanți, și că în niciun caz ele nu pot fi încadrate la proxenetism. Închizând rubricile din site-urile care funcționează legal, la vedere, nu stârpești prostituția sau traficul de carne vie, ci le muți pe alte siteuri la care autoritățile nu vor mai ajunge deloc. Conform unei analize făcute de anunțul.ro, jumătate dintre site-urile care publică în prezent anunțuri cu conținut sexual (explicit și ilustrat) pentru România sunt găzduite în afara țării și deci aproape imposibil de tras la răspundere de autorități.

Citeste si...  Google Tocmai A Anunțat Că Va Oferi Propria Colecție Nik 100% Gratuit.

Sunt interesante câteva pasaje din decizia Curții în cazul Backpage:

Curtea a stabilit că un site nu poate fi făcut responsabil pentru conținutul publicat de altcineva pe el, că statutul de proxenet nu se aplică în cazul unei persoane care prestează un serviciu profesionist legal unei prostituate, chiar dacă acestuia i se achită din banii câștigați de pe urma activității de prostituție; prestatorul de servicii obține profit de pe urma propriilor servicii prestate.

Decizia Backpage de a percepe o anumită sumă de bani pentru a permite terților să posteze conținut, precum și orice decizii cu privire la regulile referitoare la postare, motoarele de căutare și informațiile referitoare la modul în care un utilizator își poate spori nivelul de vizibilitate al anunțului, constituie toate decizii ce țin de modul tradițional de publicare și beneficiază, în general, de imunitatea conferită în virtutea CDA. Pe scurt, victimizarea rezultă din plasarea unui anunț de către o terță parte, și nu din faptul că Backpage a profitat de pe urma plasării respectivului anunț.

Ce zice CEDO despre responsabilitatea site-urilor

O altă decizie interesantă, a justiției europene de data asta, într-un caz similar, este MTE și Index.Hu contra Ungariei Site-ul MTE a publicat o opinie cu privire la acțiunile unui site de imobiliare, Index.hu a publicat și el o opinie la opinia MTE, iar mai mulți comentatori au postat pe cele două site-uri cuvinte injurioase la adresa site-ului de imobiliare. Considerând că i-a fost lezată imaginea, site-ul de imobiliare a dat în judecată cele două publicații, MTE și Index, și deși ambele au șters comentariile injurioase, tot au fost condamnate de instanța națională la plata unor amenzi. CEDO, însă, le-a dat dreptate celor două publicații, considerând că Ungaria în acest caz a încălcat dreptul la liberă exprimare, deoarece amenzile și condamnările pot avea acest efect de autocenzură asupra publicațiilor.

Spre deosebire de celebrul caz Delfi contra Estoniei, în care aceeași Curte Europeană condamnase publicația Delfi pentru că nu moderase niște comentarii care instigau la ură și jigneau o persoană fizică, în cazul MTE&Index contra Ungariei comentariile au fost considerate de Curte ca fiind doar injurioase, contra reputației unei societăți comerciale, care în opinia Curții nu are dimensiunea morală a demnității lezate a unei persoane.

*Revenind la anunțurile noastre, e de așteptat probabil ca și Anunțul.ro să devină un caz la CEDO în viitorul apropiat. Măcar pentru durata procesului, dacă nu pentru o sentință nefavorabilă. România are și ea o lege care protejează platformele online de astfel de acuzații pentru conținutul postat de alții (Legea comerțului electronic, care transpune Directiva europeană 2000/31/CE), și deci teoretic Anunțul ar putea fi achitat de acuzația de proxenetism, dacă va începe vreodată procesul ăsta. Este foarte posibil, însă, ca atunci când va veni, verdictul să nu mai încălzească prea mult biznisul în sine, care pierde bani (iar statul, impozite) din 2015 de când i-a fost interzisă rubrica, în favoarea celorlalte multe site-uri care publică bine mersi în continuare același gen de anunțuri deocheate.

Cenzura politică, înlocuită de cenzura pudică

Și ca să încheiem într-o notă veselă, pentru că ăsta e modul tradițional românesc de a lupta cu cenzura și pudibonderia, vă recomand o carte senzațională, pe care am citit-o în ultimele zile. „Sexualitate și societate”, de Andrei Oișteanu, este o scriere unică în România, la fel ca și acuzația la adresa Anunțul, o carte care demonstrează perfect ipocrizia milenară a societății, când vine vorba de un act atât de natural cum e sexul.

Oișteanu este antropolog și istoric al religiilor, și scrie detașat despre toate constipațiile mentale ale lumii vechi și noi, privitoare la sexualitate. De la epopeea lui Ghilgameș până la scandalul expozițiilor ICR-ului lui Patapievici, Oișteanu povestește despre cât de libertini au fost anticii și cât de pudibond a ajuns omul nou, cel mai rasat animal din punctul de vedere al Culturii și, tocmai de aceea, cel mai ratat animal din punctul de vedere al Naturii.

Oișteanu remarcă modul dietetic în care folclorul românesc, în original plin de expresii suculente și directe, este transcris în culegerile oficiale, cu sinonime care îi știrbesc din savoare, ceea ce arată încăpățânarea autorității de a cenzura exprimarea populară naturală. („Ridică piciorul, lele/Să văd casa pulei mele!” – Argeș, 1928)

Marile nume ale literaturii române au căzut și ele în păcatul pornografiei la vremea lor, scriind poezii sau povești pe placul vulgului. Faptul că n-am învățat la școală de poeziile licențioase ale lui Eminescu, de Poemul invectivă al lui Geo Bogza (arestat și judecat în 1937 pentru asta), despre Povestea poveștilor lui Creangă, despre Duduca mamuca a lui B.P. Haședu, despre proza homo a lui Panait Istrati sau de Domnișoara Cristina a lui Eliade se datorează numai vigilenței autorităților care au avut grijă fie să le treacă la index, fie să le păstreze ascunse în secțiuni secrete ale bibliotecilor publice.

Probabil peste ani, dacă vreun cercetător va studia obiceiurile românilor din secolul 21 și va găsi ziarele vremii la bibliotecă, va trage concluzia că eram un neam de mari iubitori de masaj de relaxare, cu sau fără finalizare, care făcea numai dragoste în scop de procreere, folosind expresii științifice și latinești ale actelor și organelor implicate. Din cartea lui Oișteanu am aflat de exemplu că în Dicționarul Explicativ al limbii române (ediția 1998) lipsesc cuvinte considerate vulgare cum ar fi: fut, pizdă, pulă, coaie. Cuvintele or fi fost omise din DEX de comuniști, dar Oișteanu punctează că după 89 cenzura politică a fost înlocuită de cenzura pudică. Cuvintele respective nu sunt prezente nici în dicționarele de argou, susține Oișteanu, iar pudibonderia merge până acolo încât în dicționarele de argou englez-român și francez-român, dick și zeb înseamnă „penis”, fuck înseamnă „contact sexual”, iar to fuck înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât „a face dragoste”.(*)

Cam așa s-ar traduce și ce i se întâmplă de doi ani afacerii Anunțul: lipsită de o bună parte din cifra de afaceri (în favoarea concurenței), târâtă prin tribunale într-un proces care nici nu începe, nici nu se termină, dar amăgită că totul e pentru un scop utopic, totuși înălțător, denumit pompos eradicarea prostituției și asanarea morală a societății.

02.05.2017
Dollores Benezic
https://www.dollo.ro/2017/05/how-to-fuck-a-business-romania-2017 (sursa articol)

Previous ArticleNext Article
Cand pasiunea devine meserie, poti spune ca esti implinit din punct de vedere profesional. Pasiunea mea pentru lumea virtuala se traduce in creare si dezvoltare de site-uri si portaluri, atat externe, cat si pentru portofoliul intern.

1 Comment

  1. Problema anuntul.ro este tratata strict in logica unui Mos Teaca.
    – Toate fetele sa vina aici,in strada,sub ochii nostri !
    Auzi mofturi…garsoniera,dus,computere,anunturi,mobile,vațap…
    Pai ce mai facem noi cu bulanul si tehnicile noastre tradionale ?

    Evident,nu ii poti cere sa stie de UE,de legi,de internet…
    Dar Statul cred ca are obligatia sa-l scoata din post.
    Brambureste circulatia si…costa la buget.

Lasă un răspuns

x
Da-mi un "Like":