Pentru creştinii ortodocşi, următoarele zile au o semnificaţie aparte. După frumoasele Florii, urmează Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor aşa cum mai este numită perioada de dinaintea Paştelui. Fiecare zi sau moment simbolizează ceva, într-o împletire armonioasă între credinţă, tradiţii populare şi obiceiuri strămoşeşti. Se spune că aşa cum a fost vremea în duminica Floriilor, aşa va fi şi de Paşti. Cum ieri a fost plăcut şi soare, ne putem aştepta ca şi de Paşti să ne bucurăm de primăvară.
Indicat este ca tot postul să fim mai credincioşi, mai buni şi să ne pregătim pentru Învierea Domnului. Însă ultima perioadă din cel mai aspru post de peste an are o încărcătură diferită. Acum creştinii participă la Denii, adică la slujbele religioase ce se ţin în fiecare seară a Săptămânii Mari. Un obicei specific, mai ales în zona rurală, zice că în acest timp oamenii nu mănâncă urzici şi nici nu pun oţet în mâncare, în amintirea Mântuitorului. Perioada de post şi rugăciune este împletită în mod tradiţional cu munca şi pregătirea pentru marea sărbătoare. Fiecare din familie face câte ceva, de la curăţarea curţii, văruirea copacilor şi aranjarea ei pentru primăvară, până la bucatele speciale ce urmează să fie gătite.
Tot la slujbele de seară, se spune că femeile trebuie să intre în biserică având capetele acoperite cu basma neagră sau în culori cât mai închise. În unele zone ale ţării, se obişnuieşte ca să fie aduse la biserică mâncare, vin, chiar şi colivă pentru a putea fi sfinţite şi apoi date de pomană sau împărţite celor nevoiaşi. Ultima Denie, cea din Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, este cu atât mai profundă, pentru că atunci se cântă Prohodul Domnului. Atunci creştinii, de la mic la mare, trec pe sub masa plină de flori aşezată în mijlocul bisericii, ce simbolizează mormântul Domnului.
Însă până la acest moment, în Joia Mare sau Joia Verde, gospodinele înroşesc ouăle sau le încondeiază. Cine nu a reuşit să vopsească ouăle în această zi, va trebuie să o facă sâmbătă, nu vinerea, ziua de post aspru fiind dedicată rugăciunii, nu diferitelor munci din gospodărie. După ziua sobră de vineri şi sâmbăta în care sunt puse la punct ultimele detalii, aşteptăm cu bucurie Învierea Domnului. Încă de la miez de noapte, credincioşii merg la biserică să ia lumină. Abia atunci perioada de post s-a încheiat şi ne putem bucura de bucatele alese, alături de familie. Pentru zilele de Paşti sunt rezervate alte tradiţii şi obiceuri, care mai de care mai interesante, în funcţie de zonă sau chiar de ţară.