Cât de des ascultaţi radio ? Mulţi dintre noi spun că nu au timp să privească nici televizorul şi preferă să se informeze de pe internet şi să urmărească filmele preferate tot în online, pe platformele special dedicate. Radioul rulează de obicei în maşină sau atunci când avem de făcut o treabă sau alta prin casă. Însă acesta este considerat ca fiind una dintre cele mai accesibile modalităţi de acces la informaţii sau divertisment cu un mare avantaj datorită costurilor mici de producţie şi consum de programe.
Până a ajunge la „forma” pe care o cunoaştem astăzi, radioul a parcurs un drum lung în istorie. Majoritatea enciclopediilor de ştiinţă şi tehnică ne spun că inventatorul italian în vârstă de doar 20 de ani, Guglielmo Marconi, a creat în 1895 un dispozitiv capabil să transmită şi să recepţioneze unde radio pe distanţe de maximum un kilometru. Adevărul este că, Nikola Tesla, un fizician sârbo-croat, a pus bazele radioului, fiind recunoscut în mod oficial pentru reuşita sa de către justiţie. Prima transmisie radio a reprezentat un real miracol de Crăciun pentru operatorii de pe navele maritime din Atlantic care, în locul punctelor şi liniilor codului Morse, au ascultat acordurile melodioase ale unui violonist ce interpreta binecunoscutul colind „Noapte de Vis”. Astfel, în 1906 putem vorbi despre primele transmisii muzicale pe calea aerului.
Radiofonia românească şi-a înregistrat debutul în 1908, atunci când în Constanţa a fost instalat un post de radiotelegrafie. Din 1921, în urma unei iniţiative a statului, a fost înfiinţată o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea întreg teritoriul ţării. Primul succes al acestui media în România îl reprezintă crearea Asociaţiei „Prietenii Radiofoniei” în cadrul Institutului Electrotehnic. Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că radioul a avut un rol important în cadrul celor mai semnificative evenimente din lume. „Vocea” radioului nu a încetat să răspundă ascultătorilor la întrebări legate de societate. Printre cele mai populare posturi amintim, Europa Liberă, BBC sau Vocea Americii.
Presa, televiziunea, dar şi internetul au un mare avantaj datorită utilizării imaginilor. Totuşi, „radioul câştigă teren ca organ de informare a unei „contra-opinii” publice în favoarea cetăţenilor”, aşa cum reiese din lucrarea Radioul Local. Ghid practic pentru jurnalişti. De asemenea, înfiinţarea unor „mass-media deschise”, implicit a programelor de radio, ce pot fi utilizate de către un public larg, reprezintă o alternativă pentru ascultători. O zi într-o redacţie de radio este foarte interesantă, dar în acelaşi timp foarte plină. De la organizarea ştirilor la transmiterea celor mai importante noutăţi din acea zi, de la difuzarea melodiilor preferate de ascultători la reclame, totul trebuie să fie bine structurat, pus la punct şi, mai ales, să fie apreciate de către fanii radioului.
