Dacă respectăm distanţarea socială şi preferăm mai mult comunicarea virtuală, asta nu înseamnă să neglijăm regulile de politeţe şi conduită. Acestea s-au schimbat de-a lungul timpului şi de la o generaţie la alta, tocmai de aceea trebuie să ne actualizăm şi să ţinem cont de bunele maniere, de contextul şi persoanele cu care interacţionăm. Într-adevăr, totul începe de la un salut – pornim o conversaţie, atragem atenţia cuiva şi ne exprimăm intenţiile încă din primul moment al dialogului prin intermediul salutului.
Specialiştii în comunicare sunt de părere că salutul este prima manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor faţă de interlocutor. În plus, salutul exprimă respect, politeţe şi curtoazie. Acest mod de a începe o discuţie cu cineva vine la pachet şi cu alte aspecte ce ţin de comunicarea non verbală. Prin postură, fizionomie, mimică, gestică, tonalitatea vocii şi tot aşa, se creează o varietate de atitudini, sentimente şi relaţii între cei care interacţionează. Se transmit astfel mesaje de sinceritate, deschidere, încredere, prietenie sau din contră, ostilitate, nesiguranţă, teamă, dominanţă, supunere, ironie şi multe altele.
Nu este obligatoriu să pronunţăm numele persoanei salutate, dar este mult mai bine când acest lucru se întâmplă. Se consideră că numele personalizează relaţia cu partenerul. După cum ştim, există o manieră de a saluta informal, familiar, colegial şi o alta de a saluta oficial şi respectuos. În cazul întâlnirilor cu caracter oficial, protocolul recomandă ca, imediat după apelative, să fie rostită clar funcţia, gradul sau titlul persoanei salutate. În ceea ce priveşte normele de politeţe şi protocol vizând persoana care salută prima, există o serie de reguli:
- persoana mai politicoasă salută prima pe cea mai puţin politicoasă
- bărbatul salută primul pe femeie
- femeia însoţită salută prima pe cea neînsoţită
- persoana mai tânără salută prima pe cea mai în vârstă
- nou-venitul salută primul pe cei deja prezenţi
- persoana singură salută prima grupul
- elevul / studentul salută primul pe profesor
- persoana din maşină salută prima pe cea de pe stradă
- cel care trece salută pe cel care stă pe loc
- persoana care intră într-o încăpere salută pe cei aflaţi în interior
- persoana cu statutul / poziţia socială mai puţin înaltă salută prima
Exceptând situaţia de faţă, unde atingerile sunt limitate, iar distanţarea încă predomină, salutul este de regulă urmat de strângerea de mână. Acest gest poate interveni între persoanele care s-au salutat şi s-au oprit, pentru a sta de vorbă sau a continua drumul împreună. De asemenea, strângerea de mână intervine atunci când se fac prezentări. Spre deosebire de salut, în cazul strângerii de mână bărbatul aşteaptă ca femeia să întindă prima mâna, cel mai tânăr îl aşteaptă pe cel mai în vârstă, subalternul pe şef, elevul îl aşteaptă pe mentor şi aşa mai departe.
