Zidurile Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung adăpostesc un loc încărcat de istorie

După traditie, mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung a fost ctitorită în anul 1215, de Radu Negru Voievod, fiind apoi rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru.

După zidirile din veacul al XIV-lea şi modificările suferite în secolul următor, biserica Negru Vodă s-a surpat în anul 1628, din cauza unui cutremur puternic.

Citiți și Povestea Închisorii Doftana, unul dintre cele mai înfiorătoare locuri din Rom âni a

Matei Basarab o reconstruiește în 1635 pe aceeasi temelie şi cu pietrele ctitoriei inițiale și astfel va rămâne până în 1827 când arhiereul Filaret Beldiman, cu ajutorul domnitorului Grigorie Ghica, o reface pentru a treia oară şi o târnoseşte în 1832.

Actualul complex monastic cuprinde turnul-clopotniță, paraclisul domnesc, casa domnească şi anexa acesteia, casele egumenęsti, biserica bolniță și chilile.

Turnul-clopotniță, cel mai înalt din Țara Românească, are 35 de metri înălțime.

Gangul boltit păstrează şi astăzi masivele porți din stejar mentionând anul 1749.

Casa Domnească a lui Matei Basarab a fost ridicată in secolul al XVII-lea, constituind locul unde a funcționat şi prima tiparniță din Țara Românească.

Aici a fost tipărită în anul 1642 prima carte în limba română- “Învățături peste toate zilele”.

Citiți și În incinta Mănăstirii Sinaia se află Muzeul al cărui prag l-au trecut toți Regii și Reginele României

Casa Domnească a fost ridicată în trei etape, între secolele XVII-XVII, ultima dată fiind modificată în stil brâncovenesc.

În 1987 a fost restaurată prin purtarea de grijă a patriarhului lustin Moisescu.

In extremitatea estică a Curţii Domneşti se află biserica bolniță, ridicată în anul 1714 de descendenții familiei brâncoveneşti.

Ea adaposteste o frumoasă pictură realizată în stil renascentist de Gheorghe Tătărăscu.

Biserica mânăstirii Negru Vodă este necropolă domnească şi păstrează documentul epigrafic cel mai însemnat din țară, precum şi cea mai veche lespede de mormânt voievodal, scrisă în limba slavonă, aparținând lui Nicolae Alexandru Basarab.

Scris de Codruț Cojocaru