Ce este imunitatea
Din punct de vedere biologic, imunitatea este starea de echilibru a organismelor multicelulare, care răspund în mod adecvat în caz de infecție sau boală. Totodată, sistemul imunitar presupune și toleranță crescută astfel încât să se evite reacțiile alergice sau afecțiunile autoimune.
Cum funcționează sistemul imunitar
Sistemul imunitar protejează organismul de afecțiuni sau de corpuri străine ce pot pune sănătatea în pericol. Atunci când funcționează așa cum trebuie, sistemul imunitar identifică și apoi atacă virusurile, bacteriile, paraziții sau orice alte corpuri străine, reușind să le diferențieze pe acestea de țesuturile sănătoase ale organismului.
Cele 3 funcții ale sistemului imunitar sunt următoarele:
• Neutralizarea bacteriilor, virusurilor, paraziților și fungilor care pătrund în organism și îndepărtarea acestora.
• Identificarea și neutralizarea substanțelor dăunătoare din mediul înconjurător.
• Luptă împotriva propriilor celule ale organismului, care și-au schimbat structura din cauza unei afecțiuni (ex: celulele canceroase).
Structura sistemului imunitar
Sistemul imunitar este un sistem complex, alcătuit din mai multe elemente.
Timusul
Glanda timus este localizată în zona sternului, între plămâni, și este activă până la pubertate. După pubertate, această glandă se micșorează treptat. Glanda timus este cea care produce
celulele T, adică limfocitele T, care protejează organismul de virusuri și infecții.
Glanda timus protejează organismul de afecțiunile autoimune, care apar atunci când sistemul imunitar își atacă propriile țesuturi. Glanda timus are un rol esențial și în sistemul limfatic, dar și în sistemul endocrin al organismului.
Măduva osoasă
Măduva osoasă contribuie și ea la imunitatea organismului. Aceasta produce globulele albe, adică leucocitele, care protejează organismul de infecții și de corpuri străine care pot pune în pericol sănătatea.
Ganglionii limfatici
Ganglionii limfatici produc și depozitează celulele care luptă cu infecțiile și cu boala, în general. De aceea, atunci când organismul este atacat de o infecție, acești ganglioni se inflamează, mărindu-și volumul.
Splina
Splina este cel mai mare organ al sistemului limfatic. Splina conține, de asemenea, celule albe care luptă împotriva bolilor infecțioase.
Amigdalele
Amigdalele fac și ele parte din sistemul imunitar, fiind considerate, datorită poziționării lor, un gardian al sănătății. Germenii care pătrund în organism prin cavitatea bucală sau nazală sunt detectați de amigdale, care activează sistemul imunitar al organismului.
Sistemul GALT
GALT (n.r. din englezescul guț-associated lymphoid tissue), adică țesutul limfoid asociat tractului gastrointestinal, este o componentă a țesutului limfoid asociat mucoasei și face parte din sistemul imunitar al organismului. GALT protejează organismul de invazia agenților patogeni la nivelul tractului gastrointestinal.
Plăcile Peyer
Plăcile Peyer sunt foliculi limfatici organizați, care se regăsesc în partea terminală a intestinului subțire. Acestea fac parte din GALT.
Sistemul BALT
BALT reprezintă țesutul limfoid asociat arborelui bronșic și are rolul de a proteja căile respiratorii de agenții patogeni care pot pătrunde în organism pe cale respiratorie.
Tipuri de imunitate
Imunitatea poate fi clasificată în funcție de modul prin care este dobândită.
Imunitatea dobândită în mod natural
Imunitatea dobândită natural este de două feluri: înnăscută (nespecifică) sau dobândită în mod natural (nespecifică).
Imunitatea înnăscută
Imunitatea înnăscută este cea pe care o moștenim și cu care venim deja pe această lume. Acest tip de imunitate nu se transformă în decursul anilor și nu oferă protecție pe termen lung individului. Imunitatea înnăscută recunoaște agenții patogeni și reacționează la aceștia.
Imunitatea dobândită natural
Imunitatea dobândită natura se formează de-a lungul timpului, pe măsură ce organismul intră în contact cu anumiți agenți patogeni și își formează anticorpi pentru a -i distruge pe aceștia.
Imunitatea dobândită natural presupune memorarea agentului patogen, recunoașterea sa și folosirea anticorpilor deja existenți în organism pentru combaterea acestuia.
Imunitatea dobândită în mod artificial
Imunitatea dobândită în mod artificial presupune expunerea individului, în mod controlat, la anumite virusuri. Scopul este să se reducă riscul de apariție a complicațiilor sau chiar a decesului.
Imunitatea dobândită prin vaccinare
Vaccinul conține antigeni (n.r. substanță care determină producția unor anticorpi) care declanșează sistemul imunitar, însă fără a cauza afecțiunea în șine. Vaccinarea induce astfel imunitate pe termen lung la anumite infecții, stimulând producerea celulelor cu memorie. Vaccinul conține deci o formă slabă a unui agent patogen, însă conține totodată și antigeni ce declanșează sistemul imunitar, fără a cauza boală. Imunizare dobândită prin vaccinare este o imunizare de tip activ.
Imunitatea dobândită prin serumizare
Imunitatea dobândită prin serumizare se obține în mod pasiv și presupune administrarea serurilor imune, care conțin anticorpii specifici unei anumite boli. Acest tip de imunitate este temporară, eficacitatea să dispărând după 30 de zile.
Afecțiuni ale sistemului imunitar
Atunci când sistemul imunitar se dereglează și nu mai funcționează așa cum ar trebui pot apărea o serie de afecțiuni ale sistemului imunitar. Afecțiunile sistemului imunitar pot apărea din cauza unei boli, din cauza unui tratament medicamentos ori pot fi chiar înnăscute.
Există multe moduri în care sistemul imunitar nu funcționează corespunzător. Afecțiunile sistemului imunitar se împart în trei categorii:
Afecțiuni imunodeficitare
Afecțiunile imunodeficitare apar atunci când sistemul imunitar are o reacție foarte slabă în momentul în care identifică agenți patogeni.
Ele pot apărea din cauza :
- afecțiunilor cu care se naște o persoană, cunoscute sub numele de imunodeficiență primară;
- vârstei înaintate;
- bolilor care afectează sistemul imunitar, cum ar fi HIV, malnutriția, obezitatea sau consumul ridicat de alcool;
- tratamentelor medicale, cum ar fi chimioterapia, medicamente pentru tratarea unei afecțiuni autoimune sau medicamente pentru a împiedica organismul să respingă un transplant;
Aceste condiții pot crește riscul unei persoane de a se îmbolnăvi sau de a prezenta simptome severe, așa cum a demonstrat pandemia COVID-19.
Boli autoimune
Oamenii de știință cunosc mai mult de 80 de boli autoimune. Unele sunt bine cunoscute, cum ar fi diabetul de tip 1, scleroza multiplă, lupusul și artrita reumatoidă, în timp ce altele sunt rare și greu de diagnosticat. Cele mai multe dintre aceste boli nu se vindecă. Unele necesită tratament pe tot parcursul vieții pentru a ușura simptomele.
Afecțiunile autoimune apar atunci când sistemul imunitar își atacă, în mod eronat, propriile țesuturi. În mod normal, sistemul imunitar ar trebui să știe diferența dintre celulele străine și cele ale propriului organism, însă la persoanele care suferă de afecțiuni autoimune, acesta nu mai face diferența. Așadar, eliberează proteinele denumite auto-anticorpi, care atacă celulele sănătoase. Unele afecțiuni autoimune afectează un singur organ, în timp ce altele afectează întregul organism.
De obicei, acest lucru se întâmplă într-o parte a corpului, cum ar fi pancreasul. Distrugerea celulelor beta pancreatice înseamnă că organismul nu poate produce insulină. Așa se întâmplă diabetul de tip1.
Printre alte boli autoimune se numără:
- boala celiacă
- boala Graves
- hipersensibilitate
Alergii
Reacțiile alergice debutează la nivelul sistemului imunitar. Atunci când o substanță inofensivă precum praful, mucegaiul sau polenul intră în contact cu o persoană alergică, sistemul imunitar reacționează producând anticorpi care au rolul de a ataca substanța alergenă. De aceea apar strănutul, congestia nazală, lăcrimarea și alte simptome neplăcute.
În hipersensibilitate, sistemul imunitar reacționează într-un mod exagerat sau inadecvat. Atacă substanțele de zi cu zi, precum praful, de parcă ar fi agenți patogeni.
Acest lucru se întâmplă în:
- astm
- alergii și sensibilități alimentare
- eczeme atopice
O reacție severă poate duce la șoc anafilactic, în care organismul răspunde la un alergen atât de puternic încât poate pune viața în pericol.
Cancerul sistemului imunitar
Cancerul limfatic este tipul de cancer care afectează sistemul imunitar. Acest cancer se dezvoltă la nivelul limfocitelor (n.r. globulele albe). Există mai multe tipuri de cancer al sistemului limfatic, însă principalele categorii sunt: limfomul Hodgkin și limfomul non-Hodgkin. Cauza cancerului la nivelul sistemului imunitar nu a fost încă depistată de către oamenii de știință.
Testarea și evaluarea imunității
Testarea și evaluarea imunității sunt recomandate de medici în anumite situații.
Teste de imunitate
Testele de sânge pentru evaluarea imunității sunt hemoleucograma și imunograma. Pe de o parte, hemoleucograma este cea mai folosită analiză de laborator, identificând numărul globulelor albe, al globulelor roșii și al trombocitelor, precum și cantitatea de hemoglobină din sânge.
Imunograma, pe de altă parte, evaluează anticorpii produși de celulele depistate de hemoleucogramă, adică imunoglobulinele. Imunoglobulina A reprezintă mecanismul de apărare împotriva bacteriilor și virusurilor, imunoglobulina E constituie mecanismul de apărare împotriva alergiilor, imunoglobulina M este cea secretată de organismul în momentul unui atac produs de un antigen, iar imunoglobulina G este secretată imediat după cea M, cu scopul de a neutraliza substanțele toxice.
Imunitatea scăzută
Imunitatea scăzută în mod dramatic apare din cauza unor boli precum SIDA sau cancerul ori în caz de tratament medicamentos agresiv precum chimioterapia.
Imunitatea crescută
Cu toate că slăbirea sistemului imunitar nu este de dorit, nici imunitatea crescută nu este benefică. Imunitatea crescută declanșează instalarea bolilor autoimune.
Simptomele unei imunități scăzute
Dacă nivelul de leucocite este redus și sistemul imunitar este slăbit, apar simptome care trebuie să te alarmeze.
Simptome imunitate scăzută:
• Oboseală accentuată;
• Infecții recurente;
• Reacții alergice;
• Vindecare greoaie a rănilor;
• Inflamare ganglioni limfatici.
Cum poate fi influențat nivelul imunității
Sistemul imunitar poate fi influențat de stilul de viață pe care îl avem. Alegerile alimentare, sportul, suplimentele, remediile naturale precum și vaccinarea reprezintă câteva metode prin care imunitatea poate fi stimulată.
Factorii care întăresc sistemul imunitar
Prin alegerile aparent banale pe care le faci zi de zi, sistemul imunitar poate fi întărit.
Stilul de viață sănătos
Stilul de viață sănătos, bazat pe o dietă sănătoasă, hidratare corespunzătoare, cel puțin 30 de minute de mișcare pe zi și odihnă suficientă asigură un sistem imunitar puternic, care va face față agenților patogeni ce pun în pericol sănătatea.
De altfel, excesul de greutate poate afecta modul în care funcționează corpul tău. Obezitatea, definită ca un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mult la adulți, este legată de funcțiile imune afectate. Obezitatea poate, de asemenea, să scadă eficacitatea vaccinului pentru numeroase boli, inclusiv gripa, hepatită și tetanos.
Modalitățile sigure de a ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase includ reducerea stresului, consumul de alimente sănătoase, somnul suficient și angajarea în activități fizice regulate.
Alimente ce întăresc sistemul imunitar
O serie de alimente conțin vitamine, minerale și antioxidanți care întăresc sistemul imunitar. Este vorba despre alimente precum: fructele citrice, ardeiul gras, broccoli, usturoiul, ghimbirul, spanacul, iaurtul, migdalele, turmericul, ceaiul verde, carnea de pui sau fructele de pădure.
Suplimente naturale pentru întărirea sistemului natural
O serie de suplimente naturale au abilitatea de a fortifica sistemul imunitar.
Multivitaminele – sistemul imunitar este mai eficient atunci când organismul beneficiază de toți nutrienții de care are nevoie. Atunci când apare un deficit în organism, sistemul imunitar este slăbit și devine vulnerabil. Cea mai la îndemână metodă prin care se poate trata deficitul de vitamine constă în administrarea de vitamine pentru imunitate.
Suplimentele pe bază de ulei de pește – uleiul de pește îmbunătățește funcțiile sistemului imunitar, în special după efortul fizic intens.
Extractul de usturoi – cercetătorii de la Universitatea Harvard au dovedit daptul că usturoiul are abilitatea de a lupta cu infecțiile, combătând virusurile, bacteriile și fungii. Usturoiul conține ingrediente care influențează celulele sistemului imunitar. Extractul de usturoi ajută sistemul imunitar atunci când organismul are de-a face cu o gripă sau cu o răceală.
Probioticele – în tractul digestiv se regăsesc o mulțime de bacterii, care joacă un rol important în funcțiile sistemului imunitar. Unele dintre acestea echilibrează flora intestinală și cresc numărul de celule T, care fac parte din sistemul imunitar. Suplimentele pe bază de probiotice reduc inflamația și stimulează funcționarea sistemului imunitar.
Suplimentele alimentare care ne protejează împotriva stresului oxidativ sunt importante pentru întărirea imunității, fiindcă nu permit slăbirea acesteia ca urmare a efectelor pe care le are stresul pe termen lung asupra organismului. În acest sens, fiindcă are în compoziție hidroxitrozol și antioxidanți precum vitamina B2, zinc, cupru, cu un rol major în protejarea celulelor din sânge împotriva stresului oxidativ.
Exercițiile fizice, importante în susținerea unui sistem imunitar puternic
Exercițiile fizice susțin și ele activitatea sistemului imunitar. În primul rând, sportul ajută la eliminarea bacteriilor de la nivelul aparatului respirator. Totodată, în timpul practicării exercițiilor fizice se produc o serie de schimbări la nivelul globulelor albe și la nivelul anticorpilor, care își sporesc activitatea. Creșterea temperaturii corpului din timpul efortului fizic împiedică multiplicarea bacteriilor.
Vaccinurile sau Serumurile
Vaccinurile și serumurile injectate fortifică, de asemenea, sistemul imunitar, fie prin stimularea producerii unor anticorpi, fie prin introducerea în organism a anticorpilor.
Factori care slăbesc sistemul imunitar
O serie de factori nutriționali, care țin de mediu și nu numai, pot slăbi sistemul imunitar, făcând organismul să fie vulnerabil în față bolii.
Stresul, frică, supărarea prelungită
În perioadele prelungite de stres, anxietate sau frică intensă, sistemul imunitar este suprimat. Stresul sub formă cronică alterează funcțiile sistemului imunitar.
Dieta dezechilibrată
Și o dietă dezechilibrată, nesănătoasă, poate slăbi imunitatea organismului. În primul rând, o dietă slab calitativă din punct de vedere nutrițional poate duce la instalarea unui deficit. Un organism care nu beneficiază de nutrienții de care are nevoie nu funcționează la capacitatea sa normală, ceea ce înseamnă că și sistemul imunitar este slăbit.
Apoi, o dietă bogată în zahăr sabotează imunitatea. Bacteriile și fungii sunt avantajate de consumul excesiv de zahăr. Și globulele albe devin mai slabe dacă sunt expuse la cantități mari de zahăr. Totodată, zahărul în exces favorizează deficitul de vitamina B și vitamina C.
Lipsă de somn
Studiile arată că persoanele care nu se odihnesc suficient, adică minimum 6 ore pe noapte, dar și persoanele care lucrează în ture și au somnul dezorganizat sunt mai predispuse îmbolnăvirii. Asta pentru că imunitatea este slăbită de lipsa somnului, iar oboseala afectează și nivelul de citokine, al căror rol este de a transmite informațiile între leucocite.
Excesul de alcool și fumatul
Consumul de alcool reduce nivelul de celule T, dar și pe cel de limfocite, afectând astfel răspunsul sistemului imunitar la virusuri, bacterii și fungi. Studiile făcute recent în domeniu au scos la iveală și faptul că fumul de țigară poate suprima sistemul imunitar. Nicotina, care se regăsește în tutun, este responsabilă pentru slăbirea sistemului imunitar.
Obezitatea
Potrivit studiilor, obezitatea slăbește sistemul imunitar, reducându-i capacitatea de a se luptă cu infecțiile. Totodată, persoanele obeze au o problemă și cu vindecarea greoaie a leziunilor cutanate.
Excesul de medicamente
Excesul de medicamente duce la instalarea toleranței, fapt care are ca urmare un răspuns mai slab al sistemului imunitar în caz de boală. Pentru prevenirea acestei situații, medicii recomandă pacienților antibiotice numai atunci când este absolut necesar, adică pentru tratarea infecțiilor bacteriene, nicidecum pentru infecțiile virale precum banalele răceli.
Poluarea
Noi studii făcute în domeniu au scos la iveală faptul că expunerea la aerul poluat suprimă producția de celule T, care au un rol important în sistemul imunitar.
Excese fizice
Este adevărat că sportul fortifică sistemul imunitar, însă excesele fizice au efectul opus. Mai exact, acestea slăbesc sistemul imunitar. Atleții de anduranță, de pildă, au sistemul imunitar slăbit, fiind în mod deosebit predispuși infecțiilor la nivelul tractului respirator (răceli).
Afecțiuni ale sistemului imunitar
Afecțiunile sistemului imunitar precum bolile autoimune pot slăbi sistemul imunitar, reducând abilitatea acestuia de a lupta cu boală și făcând organismul să fie foarte vulnerabil.
Alți factori care slăbesc sistemul imunitar
Igiena este un alt factor care slăbește sistemul imunitar. Atât lipsa igienei, cât și igiena în exces pot slăbi imunitatea. Lipsa igienei expune organismul la germeni, în timp ce igiena excesivă reduce capacitatea organismului de a face față germenilor întrucât nu are prilejul de a-și crea imunitate. Asta înseamnă că e indicat să te speli pe mâini înainte de fiecare masă, de fiecare dată când ajungi acasă sau după ce pui mâna pe ceva murdar și să dezinfectezi palmele și toate suprafețele cu care intri în contact.
Când este necesară imunizarea artificială a organismului
Imunizarea artificială a organismului este de două feluri: activă sau pasivă. Imunizarea activă presupune declanșarea procesului de formarea a anticorpilor, în timp ce imunizarea pasivă implică introducerea în organism a anticorpilor.
Imunizarea este necesară atunci când trebuie prevenită o afecțiune care poate crea complicații unui anumit pacient, fie din cauza vârstei sale, fie din cauza sistemului imunitar slăbit ori a unor afecțiuni asociate.
Imunoterapia este folosită, mai nou, și în tratarea cancerului. Această procedură presupune stimularea sistemului imunitar al pacientului, astfel încât acesta să atace celulele canceroase. Imunoterapia oncologica prelungește remisia, adică perioadă în care boală este ținută sub control prin tratament.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate