Când spui bărbatului că pleci de la el pentru totdeauna – pleacă.
Dacă te vei reîntoarce, îi dai de înțeles că ești ușor de manipulat sau tu poți manipula cu: „Iau copilul și plec la mama!”.
Dacă ai fost lovită, umilită, înșelată, florile și ciocolatele pe care ți le aduce ca formă de scuză nu-ți garantează faptul că el se va schimba. Oamenii nu se schimbă.
După o palmă, apare un pumn. În relația în care persistă dependența emoțională, umilința, manipularea, se dezvoltă un mediu toxic în care tu nu evoluezi, nu te simți fericită și împlinită ca femeie.
Emoțiile nu trebuie acumulate în interior.
De micuțe suntem cumva învățate că fetițele nu trebuie să țipe, să se supere, să-și exteriorizeze emoțiile, iar când devenim mature adunăm supărări și suntem convinse că partenerul, copiii, prietenii trebuie să știe de ce noi am plecat de la cină, din toiul petrecerii sau de ce nu vorbim de o săptămână.
Mai târziu aceste emoții se transformă în agresivitate pasivă, în reproșuri, în certuri.
Orice nemulțumire se comunică. Chiar și atunci când un potențial iubit te invită la el acasă ca să priviți un film, iar tu știi că nu este vorba doar despre un film, îi spui ce crezi despre această propunere și vii cu întrebările la care vrei să afli răspunsuri.
Comunică, exteriorizează-ți emoțiile, crede în tine și în alegerile tale.
Nu te lăsa manipulată și nu crede în promisiunile omului care niciodată nu și-a îndeplinit cele spuse. Nu sta cu cineva doar de dragul copiilor. Nu persista într-o relație în care nu-ți mai crezi partenerul, iar adulterul e la el acasă.
Întrebă-te dacă tu trăiești cum vrei?
Întrebă-te dacă tu ești fericită?
Întrebă-te dacă ești iubită sau iubești?
Cu drag, Maria Magdalena!
