Gazetarul Cristian Tudor Popescu a spus vineri, la lansarea volumului „Identitatea virtuală”, de Mihnea Măruţă, că prin apariţiile sale televizate de la începutul anilor 2000 se crease „o imagine”, „un personaj” pe care îl „scăpase de sub control”, de care s-a „scuturat” însă atunci când a realizat că acesta devenea mai puternic decât el şi începuse să îl „strivească”, informează Agerpres.
„Mai a dracului este influenţa ficţiunii asupra realităţii. Şi aici iarăşi mi-a dat de gândit cartea lui Mihnea. Mi-am dat seama că am trăit ceea ce spune el aici. La începutul anilor 2000, prin apariţiile mele televizate de atunci se crease o imagine, un personaj pe care eu îl scăpam de sub control”, a spus Cristian Tudor Popescu la lansarea volumului „Identitatea virtuală”, de Mihnea Măruţă.
Cum mă întâlneam cu cineva nu mi se spunea… pe stradă, era ceva… un fenomen… nu vi-l pot descrie… de masă. Zice: «Aţi fost prea moale aseară. Rupeţi-i gâtul! Daţi în ei! Mai tare!» Deci, eu mă transformasem într-un soi de călău, de justiţiar din ăsta, să-i împing la sinucidere pe ăia cu care eram în talk show, să-i fac să aibă crize nervoase. Asta dorea lumea de la mine.
Cristian Tudor Popescu:
Cristian Tudor Popescu a precizat că s-a „scuturat” de imaginea creată prin intermediul televiziunii.
„M-am scuturat. «Stai, domn’e puţin. Eu nu sunt ăsta. Eu nu sunt ăsta, sunt altcineva». Se ajunsese, însă, iată, imaginea virtuală, creată cu «bucăţi din mine», pe care eu le-am livrat de bună voie şi nesilit de nimeni receptorilor, (…) această imagine devenea mai puternică decât mine şi începuse să mă strivească, să mă bage în patul ei procustian, în cofrajul ei, ca să nu mai pot ieşi de acolo. M-am scuturat şi din momentul ăla m-am zbătut ani de zile ca să ies din chingile, din ghearele imaginii virtuale”, a spus Popescu.
În opinia sa, fiecare dintre cei care postează pe reţelele de socializare suferă, de fapt, acelaşi fenomen, pe care Mihnea Măruţă îl descrie în paginile cărţii sale.
„Acea imagine virtuală, identitatea virtuală pe care o creează eul virtual, care pleacă de la eul real, începe apoi să stăpânească eul real. Tu, ca eu real, nu mai eşti în stare să trăieşti în viaţa reală. Nu mai poţi trăi decât prin intermediul acestui avatar. Şi când trăieşti, când te duci să-ţi faci o cafea, o faci într-un fel având în spatele minţii că vei pune o poză pe Instagram cu tine făcându-ţi cafeaua. Deci, faci un soi de dublare a propriei trăiri chiar în clipa în care trăieşti. Îţi gândeşti trăirea în clipa în care o trăieşti, pentru că o trăieşti cu perspectiva s-o foloseşti punând-o pe net”, a mai spus Cristian Tudor Popescu.
„Cartea «Identitatea virtuală» ridică discursul asupra lumii digitale de la texte descriptive la o teoretizare profundă şi radicală”
Cartea „Identitatea virtuală”, de Mihnea Măruţă, conţine trimiteri multimedia şi 10 episoade podcast video cu autorul.
Potrivit eseistului şi filosofului Aurel Codoban, cu această carte, Mihnea Măruţă „scoate gândirea filozofică românească din rutina de a comenta lucrări străine şi, totodată, ridică discursul asupra lumii digitale de la texte descriptive la o teoretizare profundă şi radicală” .
Mihnea Măruţă s-a născut în 1969 la Cluj şi a absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”. A lucrat în presă mai bine de 20 de ani – timp în care a fost, printre altele, redactor-şef al ziarelor „Cotidianul” (2007-2008) şi „Adevărul” (2012). Pe lângă cele două ziare naţionale, a mai condus săptămânalul „Clujeanul”, cotidianul „Ziarul Clujeanului”, precum şi publicaţiile online Oradecluj.ro şi PressOne.ro. În 2021 şi-a luat doctoratul în filozofie, sub îndrumarea profesorului Aurel Codoban. De altfel, cartea este o versiune multimedia a tezei sale de doctorat.
Mihnea Măruţă predă cursul de filozofia comunicării la Departamentul de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”.