Cu ani în urmă, existau mai puține surse de distracție și modalități de petrecere a timpului liber, iar printre acestea se număra și cititul. Pentru persoanele care căutau să învețe lucruri noi sau să obțină unele informații, această activitate era prima la care apelau. Bibliotecile erau văzute ca un portal prin care cunoștințele erau transferate dintr-un loc în altul. Cărțile aveau puterea unică de a transfera aceste cunoștințe. Într-un fel, oamenii nu și-au potolit niciodată setea de cărți; ca dovadă stau librăriile pline ochi și în ziua de astăzi, când deși timpul nu ne permite să mai petrecem cinci ore cu o carte în mână, cumpărăm cât se poate de multe, cu speranța că, la un moment dat, timpul se va dilata. Ce scenariu suprarealist! Se bucură cărțile de acest statut în zilele noastre? Oamenii încă prețuiesc lectura la fel de mult pe cât era prețuită înainte?
Adevărul e că există în zilele noastre toate categoriile de oameni, cei care au scos complet lectura din program și unicul spațiu în care o fac succint este social media, cei care citesc cărți una după alta, ori colecționarii, care apreciază cărțile până la adorație, dar citirea lor este discutabilă. O parte din cel de-al treilea grup menționat o constituie vedetele, care dispun de mai multe resurse pentru a investi în pasiunile lor secrete, uneori strecurate în mass-media. Așa am aflat despre impresionanta bibliotecă a Angelinei Jolie, plină cu ediții limitate sau despre cele peste 10.000 de piese prețioase pe care Michael Jackson le-a adunat la Neverland Ranch, după numeroase vizite în librăriile locale din Los Angeles. Uneori, poate ajungem să judecăm cunoștințele pe care le vizităm, după numărul de cărți pe care le au în bibliotecă. Niște rafturi pline amplifică imaginea de persoane culte, deși subconștientul ne spune și că acestea ar putea fi acolo de formă. Cineva cu o bibliotescă goală poate avea obiceiul de a citi cărți pe telefon, laptop sau tabletă, ori, deși greu de crezut, bibliotecile încă mai există, la fel ca și persoanele care le frecventează. Cititul e configurabil, fiecare poate intra în propriile setări, pentru a selecta modalitatea, cantitatea și, bineînțeles, titlul dorit.
Adevărul de care nu putem fugi este că prin creșterea conținutului online s-a ajuns în același punct din anii șaizeci, când televiziunea a pus în umbră radio-ul. „Video killed the radio star” este mult mai mult decât titlul unui cântec al trupei The Buggles. Creșterea popularității programelor de televiziune a mutat încet atenția de la radio la TV, aducând multe posturi de radio față în față cu inevitabila închidere. Deși în rândul populației erau mulți nostalgici care s-au temut de această schimbare, realitatea se schimba și nu era nimic de făcut pentru a opri acest curent. Astăzi, radio-ul încă e printre noi, la fel cum sunt și cărțile. Nu le acordăm prioritate, dar continuă să supraviețuiască într-un mod frumos.
Cărțile încă sunt foarte populare, chiar dacă atât numărul celor tipărite pe an, cât și vânzările lor sunt ușor în scădere. Cifrele exacte cu privire la cărțile care sunt tipărite în fiecare an sunt greu de găsit, mai ales din cauza autorilor independenți care își imprimă și își publică ei înșiși cărțile, dar numărul mediu de cărți care sunt tipărite și publicate oficial variază între 500 de mii și 1 milion pe an. Dacă s-ar include și autorii autopublicați în această estimare, numărul s-ar apropia de 4 milioane. Chiar dacă cel mai important lucru de reținut atunci când vorbim despre cât de mult citesc oamenii în zilele noastre este marea varietate de opțiuni avute la dispoziție și că există o diferență între lectura tradițională a literaturii și lectura modernă, aspectul evident este că oamenii nu mai citesc așa cum o făceau odată.
Cititul este poate cel mai răspândit și cel mai eficient instrument de învățare pe care îl avem la dispoziție încă de când învățăm să citim. În ciuda acestui fapt, oamenii încep să se îndepărteze de lectură în zilele noastre, aparent mai mult ca niciodată. Motivele pentru care acest lucru se întâmplă sunt variate și diferă de la o persoană la alta, dar alături de lipsa de timp, un loc fruntaș îl ocupă și distragerile de tot felul. Telefonul este principalul vinovat în acest caz, chiar și atunci când e folosit ca dispozitiv de citit. Și până când nu eliminăm cu tot cu rădăcină distragerile care nu ne dau pace, cărțile vor rămâne neatinse pe raft, fie el virtual sau real.
